Legenda vs. Realitate

Secolul III - un tanar de 28 de ani, cu o functie importanta si o sotie iubitoare face un gest necugetat pentru acea vreme, se alatura unor oameni condamnati la chinuri groaznice pentru a muri impreuna cu ei. Este blamat pentru decizia lui, se fac presiuni puternice pentru a renunta la gandurile de moment. Dar personalitatea si verticalitatea lui puternica nu il lasa sa dea inapoi , si astfel, incurajat de preafrumoasa si iubitoarea lui sotie se lasa chinuit, batjocorit si in final omorat pentru un lucru care ii devenise tinta vietii.
Greu de crezut si mai ales de realizat asemenea lucruri intr-o lume in care marea majoritate nu mai pune accent pe idealuri cu adevarat nobile, ci se multumesc cu implinirea unor tinte minore si trecatoare.
Secolul XXI - un tanar de 24 de ani, visand la o functie importanta si o jumatate de viata iubitoare se alatura unor oameni blamati de societate dar lipsit de curajul care il facuse pe tanarul de acum 1700 de ani sa-si urmeze visurile, idealurile. Il va avea mereu in minte pe acel tanar curajos, sperand ca odata si odata (sau poate la varsta de 28 de ani!!!) sa poata sa ia viata " in piept" si sa-si urmeze calea...

La multi ani!!! ...tinere...

lehamite

am intrat in seara aceasta intr-o stare care nu imi e caracteristica, m-am enervat poate prea mult pentru niste lucruri care nu au importanta pentru unii dar care ma afecteaza pe mine...cred ca imi veti spune sa trec peste, sa nu pun toate la inima...dar nu pot, asta sunt eu si cum spuneam, altul mai bun mama nu mai face...nu imi place sa fiu luat in deradere, considerat un obiect fara pret, care e bun doar cand are celalat nevoie...nu suport cand oamenii nu se uita dincolo de acele tipare definite, in spatele lor se ascund multe lucruri care trebuiesc aflate...
nu sunt coerent in idei, habr nu am de ce am inceput sa scriu la ora asta, e 22.30, dar mi-a fulgerat acest gand si nu l-am lasat sa se risipeasca...
nimeni nu ma intelege..si poate nu ma va intelege niciodata...eu nu sunt perfect ca altii, dar ma straduiesc sa castig putin din acea perfectiune...
da nu-i bai...viata merge inainte, ca vrem sau ca nu vrem...cu noi sau fara noi...

perfectiunea

este lucrul spre care tindem ca fiinte umane...unii cauta pefectiunea in diferite metode de imbogatire spirituala, in religie, altii o cauta in filosofie, altii in stiinta dar mai e o categorie care cauta perfectiunea exact acolo unde ea nu exista si unde nu isi are loc - in trup - pentru ei e mai important trupul decat sufletul, aseaza deasupra exact ce ar trebui sa fie nesemnificativ...fiecare e lasat cu o anumita infatisare, cu un anumit tipar si nu poate schimba nimic la ceea ce a primit deja, nu este raspunzator pentru nimic...
ei bine, cei care cauta aceasta perfectiune trecatoare sunt din ce in ce mai multi in ziua de astazi, au fost lasati cu cate un " ghimpe in trup" in asa fel incat sa recunoasca chiar si numai in fata oglinzii de la baie ca nu sunt perfecti...asta pentru ca nu vor recunoaste niciodata ca ei "cei mai perfecti " nu sunt chiar asa...
asa ca ar trebui sa ia aminte toti la acest citat: "Nu te speria de perfectiune - n-o s-o atingi niciodata" - Salvador Dali

tu... cum esti...???
si daca vei afirma ca esti perfect, ar trebui sa-i consulti pe altii despre asta...nu de alta, dar omul are tendinta de a se flata pe sine insusi...

nu imi plac

persoanele care folosindu-se de partea sensibila si feminina a fiintei lor abuzeaza si se folosesc de ceilalti...nu imi plac masculii cu aere de domnisoare de pension...nu imi plac oamenii neseriosi, irationali, mincinosi si prefacuti...
nu inteleg cum cineva insista sa iti spuna ca e prieten cu tine dar el nu te cauta cu lunile..
nu inteleg de ce trebuie sa ne ascundem tot timpul..
nu inteleg cum poate o imagine sa schimbe o relatie de amicitie care putea evolua spre o prietenie fara implicatii de alta natura...
nu inteleg de ce pentru doi oameni care vorbesc poate mai mult decat cu altii, le e greu sa faca anumite concesii..

dar cum spunea cineva, totul tine de investitie...

nu inteleg si pace...

dar oare o sa inteleg..???

vraja

13 este considerata drept cifra ghinionista, dar pentru mine sa dovedit una foarte norocoasa...cifra ghinionista pentru mine este 4, si asta pentru ca intr-o zi de 4 am fost vrajit - iar acum o sa credeti ca am luat-o razna si ca vad gheare de gaina si argint viu in preajma mea - dar eu chiar am fost vrajit, ....de dragoste.
nu am crezut prietenii cand imi povesteau ca s-au indragostit de cineva de la prima intalnire, nu am crezut in dragoste la prima vedere - caci despre asta este vorba - pana nu am patit-o si eu, in acea zi de patru cand m-am indragostit instantaneu. Am crezut ca e ceva de moment, trecator, ca nu ma va afecta prea mult, mai ales ca persoana cealalta nu prea ii pasa de lucrul acesta - adica nu ii pasa deloc - si am luat totul ca pe o gluma, numai ca aceasta gluma dureaza de aproape doi ani de zile si partea haioasa tocmai acum vine...vreau sa scap si nu pot...m-am saturat ca timp de aproape doi ani de zile sa am acea persoana in mintea mea, sunt satul de asteptare, sunt satul sa ma pun in pat, sa ma dau jos din pat si sa fiu mereu bantuit de fantoma acestei persoane...
...sunt vrajit...si nu stiu cum sa scap...dar tu nu vrei sa ma ajuti, ma ignori de parca nici nu as exista...
se pare ca voi trai cu aceasta povara toata viata mea...
...vraja...