ma trezesc ca dintr-un vis frumos dar fara zane si feti frumosi. un vis cu iz de munte, vin fiert si "chitaristi fantezisti". sorb o gura de cafea si imi arunc privirea catre munte prin geamul mult prea mic sa imi arate toata frumusetea lui. un covor plin de cristale straluce in bataia calda a razelor de soare. nu mai vreau nimic, nu mai astept nimic, nu mai vreau pe nimeni, nu mai astept pe nimeni.
viata e frumoasa...ca aceasta duminica de ianuarie.
