Cum sa nu te bucuri cand vezi asa o minunatie. Pozele sunt facut la ora 9.45 de pe balconul Bibliotecii...
sâmbătă, 29 noiembrie 2008
Speranta
Cum sa nu te bucuri cand vezi asa o minunatie. Pozele sunt facut la ora 9.45 de pe balconul Bibliotecii...
vineri, 28 noiembrie 2008
miercuri, 12 noiembrie 2008
Leapsa de la Meshuga via Razvan
va disparea din viata mea
2. Daca ai un vis ce ai dori sa se implineasca, care e?
visele ca si dorintele raman ascunse
3. Al cui fund ai vrea sa-l lovesti cu sete?
nu sunt masochist :D
4. Ce-ai face daca ai avea un miliard de dolari ?
nimic...ca doar de aia am miliardul...:D
5. Prietenul cel mai bun va fi intotdeauna cel mai bun?
daca se comporta ca un prieten va ramane cel mai bun
6. Ai fost vreodata indragostit/a de 2 persoane in acelasi timp?
de 2 nu...de 3 da...glumesc...nu cred ca am fost indragostit cu adevarat de cineva pana acum
7. Cat timp ai astepta dupa persoana pe care ai iubit-o?
"ai iubit-o" la trecut...inseamna ca am asteptat destul de mult incat sa pot merge mai departe fara ea
8.Daca ai castiga la loterie ti-ai abandona slujba?
in nici un caz, imi place ceea ce fac si nu o sa renunt
9. Numeste cinci celebritati cu care NU te-ai prosti prin camere de hotel?
nu m-as prosti cu nici una, daramite cu 5
10.Ce anume te stoarce de viata?
subscriu meshuga si razvan...viata
11. Cum te vezi peste 10 ani?
tanar, nelinistit, singur si fericit
12. Care e cea mai mare frica/fobie?
fobie/frica..??? fi serios
13. Ce fel de persoana crezi ca e cea care ti-a dat leapsa?
sensibil, vesnic indragostit pribeag
14. Ai prefera sa fii singur si bogat ori casatorit dar sarac?
as prefera sa fiu fericit
15. Care e primul lucru pe care il faci cand te trezesti?
deschid fereatra, privesc muntii si zambesc
16. Ai dat totul intr-o relatie?
imposibil sa dai tot...am dat cat mia stat in putere
17. Cariera e importanta pentru tine?
da, dar nu exagerat de mult, in limita normala
18. Ai ierta si uita un lucru pe care ti l-a facut cineva, oricat de teribil ar fi?
depinde de persoana
19. Preferi burlacia sau confortul unei relatii?
prefer iubirea
nu stiam ca exista confort in relatie...interesant
leapsa merge mai departe
vineri, 7 noiembrie 2008
iubita toamna
"a venit, a venit toamna… acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine, cu umbra ta"
Toata lumea vorbeste despre toamna,este atat de iubita pentru ca
- toamna se adună roadele, se numără bobocii, se pândesc frunzele ruginii, se opreşte soarele printre gene de visare.
- toamna are personalitate, e capricioasă, ne pune să gândim, pentru că toamna şterge transpiraţia verii, , pentru că-mi aminteşte de bunicii mei
toamna cu zile călduţe în care îţi vine să te îndrăgosteşti, dar şi toamna rece, cu ploi şi mult gri, cu zile în care îţi vine să-ti pui ordine în gânduri, să te bagi sub pătură, să bei un ceai cald şi să citeşti
- pentru că are crizanteme şi must, are puful galben al gutuilor, are merii incarcati
- pentru ca are poveştile la gura sobei, pentru ca are culorile cele mai frumoase, pentru ca are covor de frunze multicolor
- pentru ca ne face sa ne simtim bine in fiecare firicel de vant, sa zambim la fiecare raza timida de soare
spun unii ca toamna este anotimpul iubirii, poate pentru ca potrivit obiceiurilor populare, toamna era anotimpul preferat casatoriilor, zamislirii de prunci ,asta pentru ca roadele erau adunate puse bine in camari iar ei asteptau cuminti sosirea zapezii in fata focului ce le incalzea casele si trupurile.
Emotie de toamnã
Nichita Stanescu
A venit toamna, acopera-mi inima cu ceva,
cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.
Ma tem ca n-am sa te mai vad, uneori,
ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori,
ca ai sa te ascunzi intr-un ochi strain,
si el o sa se-nchida cu o frunza de pelin.
Si-atunci ma apropii de pietre si tac,
iau cuvintele si le-nec in mare.
Suier luna si o rasar si o prefac
intr-o dragoste mare.
vineri, 31 octombrie 2008
toamna
am urmat sfatul unui amic virtual si am fost la cules de struguri, am zdrobit boabele si am gustat din mustul lor.
toamna sa asternut peste sat si oamenii incep usor sa se grupeze pe langa focul ce joaca in lumini diafane iar lemnele troznesc usor mistuite de flacari, frunzele galbene cad aievea unor fulgi asternand un covor multicolor pe care pasesc gandindu-ma la viata linistita si lipsita de multe griji pe care o duceam alaturi de parintii mei.
A fost ceva frumos, special care ma va face sa imi amintesc mereu cu placere de satucul meu
duminică, 28 septembrie 2008
fara cuvinte
Sa "multumim" asadar "fratilor" unguri si sa speram ca vor ajunge din nou in parlament, unde presedintele si premierul isi vor asuma din nou vina Romaniei pentru Holocaust, desi romanii nu au omorat nici un evreu, ba mai mult Mitropolitul Nicolae Balan al Transilvaniei a salvat de la moarte 200.000 de evrei, dar el n-a fost trecut in randul eroilor evrei nationali asa cum au facut cu Schindler care a salvat 2000 de evrei.
Holocaust in Romania au facut cei despre care se vorbeste in acest film...
Vizionare placuta..
joi, 25 septembrie 2008
"Calvarul unei inime pribegi" ep. IV
tren...gara...camin...asteptare...tu...
mi-e greu, ti-e greu. se pare ca am ajuns in punctul acela de care foarte multi fug si nu isi doresc sa-l intalneasca. mi-e greu sa adorm fara imbratisarea ta, mi-e greu sa ma trezesc fara sarutul tau. nu stiu daca aseara am luat decizia cea mai potrivita, dar stiu ca din punct de vedere rational era cea mai inteleapta. ne-am intalnit ca iubiti si ne-am despartit ca niste prieteni, si poate ca asta conteaza cel mai mult, ca acest moment de prietenie sa dureze toata viata si sunt sigur ca va dura. vei ramane mereu in sufletul meu, pe locul acela special.
inca nu stim ce ne va rezerva viata, poate vom ajunge din nou impreuna sau poate nu, dar ma bucur ca am mai castigat un prieten adevarat.
te - am iubit, te iubesc si te voi iubi mereu..
pentru tine PP
duminică, 14 septembrie 2008
"De ce trag clopotele, Mitica?"
anul 2008 sa dovedit unul al marilor disparitii, al actorilor care au plecat acolo sus...
Stefan Iordache nu mai e...
"Nu cred ca exista prieteni, ci doar momente de prietenie"
cata dreptate a avut
Dumnezeu sa il ierte
duminică, 7 septembrie 2008
"Toate Panzele Sus" Maestre
Am terminat chiar ieri de revazut pentru a nu stiu cata oara acest mic serial romanesc, iar astazi sa aflu ca unul dintre personajele acestui miniserial a trecut la cele vesnice. Dupa Colea Rautu - care si el a jucat in acest serial, ne paraseste si ILARION CIOBANU. Mi-l amintesc cu placere cum juca in seria "ardelenilor" plecati in America, el care era basarabean de origine, reuseste sa aratE ca un adevarat ardelean, nu numai prin statura impunatoare dar mai ales prin profesionalismul de care a dat dovada, stiut fiind ca ardeleanul este recunoscut ca un chitibusar. Se pare ca pleiada marilor actori romani, si-a dat dat intalnire in cer, acolo unde vor juca de fapt filmul care va castiga "oscarul ceresc".nu pot spune decat : " Gherasime!, preia carma"
marți, 26 august 2008
Legenda vs. Realitate

Greu de crezut si mai ales de realizat asemenea lucruri intr-o lume in care marea majoritate nu mai pune accent pe idealuri cu adevarat nobile, ci se multumesc cu implinirea unor tinte minore si trecatoare.
Secolul XXI - un tanar de 24 de ani, visand la o functie importanta si o jumatate de viata iubitoare se alatura unor oameni blamati de societate dar lipsit de curajul care il facuse pe tanarul de acum 1700 de ani sa-si urmeze visurile, idealurile. Il va avea mereu in minte pe acel tanar curajos, sperand ca odata si odata (sau poate la varsta de 28 de ani!!!) sa poata sa ia viata " in piept" si sa-si urmeze calea...
La multi ani!!! ...tinere...
luni, 11 august 2008
lehamite
nu sunt coerent in idei, habr nu am de ce am inceput sa scriu la ora asta, e 22.30, dar mi-a fulgerat acest gand si nu l-am lasat sa se risipeasca...
nimeni nu ma intelege..si poate nu ma va intelege niciodata...eu nu sunt perfect ca altii, dar ma straduiesc sa castig putin din acea perfectiune...
da nu-i bai...viata merge inainte, ca vrem sau ca nu vrem...cu noi sau fara noi...
duminică, 10 august 2008
perfectiunea
ei bine, cei care cauta aceasta perfectiune trecatoare sunt din ce in ce mai multi in ziua de astazi, au fost lasati cu cate un " ghimpe in trup" in asa fel incat sa recunoasca chiar si numai in fata oglinzii de la baie ca nu sunt perfecti...asta pentru ca nu vor recunoaste niciodata ca ei "cei mai perfecti " nu sunt chiar asa...
asa ca ar trebui sa ia aminte toti la acest citat: "Nu te speria de perfectiune - n-o s-o atingi niciodata" - Salvador Dali
tu... cum esti...???
si daca vei afirma ca esti perfect, ar trebui sa-i consulti pe altii despre asta...nu de alta, dar omul are tendinta de a se flata pe sine insusi...
joi, 7 august 2008
nu imi plac
nu inteleg cum cineva insista sa iti spuna ca e prieten cu tine dar el nu te cauta cu lunile..
nu inteleg de ce trebuie sa ne ascundem tot timpul..
nu inteleg cum poate o imagine sa schimbe o relatie de amicitie care putea evolua spre o prietenie fara implicatii de alta natura...
nu inteleg de ce pentru doi oameni care vorbesc poate mai mult decat cu altii, le e greu sa faca anumite concesii..
dar cum spunea cineva, totul tine de investitie...
nu inteleg si pace...
dar oare o sa inteleg..???
vineri, 1 august 2008
vraja
nu am crezut prietenii cand imi povesteau ca s-au indragostit de cineva de la prima intalnire, nu am crezut in dragoste la prima vedere - caci despre asta este vorba - pana nu am patit-o si eu, in acea zi de patru cand m-am indragostit instantaneu. Am crezut ca e ceva de moment, trecator, ca nu ma va afecta prea mult, mai ales ca persoana cealalta nu prea ii pasa de lucrul acesta - adica nu ii pasa deloc - si am luat totul ca pe o gluma, numai ca aceasta gluma dureaza de aproape doi ani de zile si partea haioasa tocmai acum vine...vreau sa scap si nu pot...m-am saturat ca timp de aproape doi ani de zile sa am acea persoana in mintea mea, sunt satul de asteptare, sunt satul sa ma pun in pat, sa ma dau jos din pat si sa fiu mereu bantuit de fantoma acestei persoane...
...sunt vrajit...si nu stiu cum sa scap...dar tu nu vrei sa ma ajuti, ma ignori de parca nici nu as exista...
se pare ca voi trai cu aceasta povara toata viata mea...
...vraja...
marți, 29 iulie 2008
curaj
se spune ca barbatii sunt cei mai curajosi - sau cel putin asa ne place sa credem - numai ca acest curaj le lipseste tocmai intr-o chestiune importanta - foarte importanta as spune eu - dragostea...si bineinteles nici eu nu fac exceptie de la regula...important este sa ai curaj sa spui ce simti, ce vrei, sa ai curaj sa iubesti,...
Pana la urma nu conteaza cat de mult iubesti daca nu ai curajul sa o spui. Iubirea nemarturisita nu e iubire. E tacere. Iar iubirea neimpartasita...nici ea nu e iubire. E izvor de tristete.
Curajul este scara pe care urca toate celelalte virtuti.
Curajul este ca dragostea, se hraneste din speranta, curajul e ca iubirea, el vrea drept hrana speranta, nimic nu trebuie sa fie inaccesibil sperantelor, poti spera orice, pentru ca viata insasi e o speranta.
...curaj...curajul e doar pentru cei puternici
marți, 22 iulie 2008
...
si il vei uita!!
daruire
Daruiesti pentru ca vrei, pentru ca poti, pentru ca iubesti. Darul nu este conditionat de ceva anume, o faci pentru ca simti cu adevarat. Daruirea e legata inevitabil de iubire, daruim celor pe care ii iubim, uneori lucruri materiale, alteori spirituale, fara sa asteptam ceva in loc, daruirea nu e recompensa - iti dau, imi dai-.
A darui iubire si a primi iubire este cel mai frumos lucru care i se poate intampla unui om.
Poti da fara iubire, dar nu poti iubi fara daruire...
Daruiea nu inseamna pierdere, ci prin impartire darul se inmulteste...
Tu poti sa ma iubesti sau nu, tu poti sa fi bun sau rau, poti sa fi departe sau sa nu fii cu mine, totusi eu ma bucur fiindca te iubesc si iti daruiesc iubirea mea, chiar daca ea nu se va materializa vreodata in ceva concret...
Într-o frumoasă dimineată
Cu soare dulce În răsărit,
O floare s-a ivit din ceată
Pe o creangă ce-a-nverzit .
Ascunsă-n mugur s-a trezit
După a ei lungă dormitare,
Si Încet, Încet a Îmbobocit
Sub grija razelor de soare .
Si-a desfăcut corola dulce
Si petalele albe-au chemat,
Toti flutarasii să mănânce
Nectarul bun ce-a adunat .
Si-asa a vrut să dăruiască
Al său meniu bun, delicios,
Să poată iară să rodească
Un fruct, aromat si gustos .
Să poată din nou să ofere
Si pe acesta, spre hrănire,
Având În sine-o mângâiere
Că si-a-mplinit a sa menire .
Astfel, as vrea sa fiu si eu!
Ca floarea cea dăruitoare,
Asuns deplin in Dumnezeu
Prin fapte bune, jertfitoare .
Să Împart nectarul adunat
Cu drag la toti cei ce Îl vor,
Sa crească fructul aromat,
Spre buna hrană, a tuturor!
Să pot să-ajut prin voiosie
Pe-acei lipsiti si nevoiasi,
Si-n cea mai mare bucurie
La ce am, sa-i fac părtasi!
Să-nvăt dela floarea curată
Ivită pe creanga cea verde,
Căci dăruirea, nici-o dată
Prin Împărtire nu se pierde .
Astfel, Îndeplinind menirea
Ce ne-apartine, tot mereu,
Vom demonstra că dăruirea,
E-un atribut din Dumnezeu!
marți, 15 iulie 2008
1 an...mici...dar crestem

14 iulie 2008, undeva in centrul tarii, o dimineatza insorita, stateam si te priveam cum urcai in masina si plecai dupa o saptamana superba petrecuta impreuna.
iti multumesc pentru tot, pentru timpul petrecut impreuna, pentru iubirea purtata.
te iubesc si te voi iubi.
si...LA MULTI ANI
marți, 24 iunie 2008
sâmbătă, 21 iunie 2008
munte
Despre munte nu se vorbeste mult, ci se traieste.
Urcati pe munti, comportati-va ca atare, civilizat si muntele va va rasplati cu ceva ce e de pret intr-o societate plina de atata stres, va va reda - linistea - pierduta.
În munţi
de Octavian Goga
Voi, munţilor mândri, moşnegi cununaţi
Cu stelele bolţii albastre,
În leagănul vostru de codri şi stânci
Dorm toate poveştile noastre.
Alături de şoimii cu ochii aprinşi,
Din tainica voastră dumbravă,
Se-nalţă-ndrăzneţe-n lumina din cer
Şi visele noastre de slavă.
În voi îşi deşteaptă plânsorile ei
Frumoasa mea ţară săracă,
Cu braţe lipsite de-al luptei fior
Şi buze ursite să tacă.
La voi vine jalea-i când vifor păgân
Purcede strigarea să-i frângă,
În cântec o schimbă pădurea de brazi
Şi-n lume-o trimite să plângă.
La voi mă îndrumă-n cărările ei
Şi biata mea soartă pribeagă,
Pădurea cea veşnic lipsită de somn
Mi-e sfântă şi-atâta de dragă.
Cântarea măiastră din codrii cărunţi
Dă strunelor mele povaţă,
Şi-o mândră poveste strivită de vremi
Truditul meu suflet învaţă.
Din culmea pleşuvă cu creştetul alb
Privirile-mi zboară departe,
Şi-n mintea supusă tresare aprins
Fiorul măririlor moarte.
Un vaier amarnic se zbate-n amurg
Şi stăruie-n zvonuri de ape,
Al munţilor vaier mă zbuciumă-n piept
Şi-mi tremură plânsu-n pleoape.
O vitregă soartă, cu patima ei,
Pe-ntinsele culmi şi poiene,
În vremuri pitice, iubirii de fraţi
Ziditu-i-a graniţi viclene...
A pus miezuine şi stavil-a pus,
Rupându-vă creştetu-n două,
Când Domnul, stăpân pe pământ şi pe cer,
Pe voi v-a dat, munţilor, nouă!
Vă arde ruşinea din creştet, ades'
Voi aspră porniţi vijelie -
Şi sufletu-mi lacom vă soarbe atunci
Năprasnica voastră mânie!
Din urletul vostru sub cerul aprins,
Din ploaia de trăsnete grele
S-a naşte odată, plutind peste vremi,
Cântarea cântărilor mele!
